FOTO | Președintele Klaus Iohannis l-a primit la Palatul Cotroceni pe omologul său elvețian, Ignazio Cassis. Ce au discutat cei doi lideri

Președintele Klaus Iohannis l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe omologul său elvețian, Ignazio Cassis. Printre altele, a fost semnat Acordul-cadru cu privire la o nouă contribuție a Elveției, de peste 221 de milioane de franci elvețieni, pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene (UE).

„Cooperarea economică dintre România și Elveția înregistrează un curs ascendent”, a spus Klaus Iohannis, la conferința de presă comună susținută cu președintele Confederației Elvețiene, Ignazio Cassis.

De asemenea, cu aceeași ocazie, Klaus Iohannis a explicat ce au discutat cei doi lideri în cadrul vizitei oficiale a omologului său elvețian.

Iată discursul Integral președintelui României:

„Consultările noastre de astăzi au reconfirmat atât soliditatea relației bilaterale dintre România și Confederația Elvețiană, cât și perspectivele sale foarte bune, în special în această perioadă dificilă, marcată de multiple provocări. Dialogul nostru politic este foarte bun, iată, această vizită are loc la puțin mai mult de un an de la vizita pe care am efectuat-o la Berna, în septembrie 2021. În plus, cooperarea economică înregistrează un curs ascendent. Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut de mai mult de două ori în ultimii ani, ajungând la 1,76 miliarde de euro în 2021.

De asemenea, după primele 9 luni ale anului curent ne apropiem deja de 1,5 de miliarde euro, adică avem o creștere de aproape 24% față de anul trecut. Totodată, Elveția rămâne un investitor important în România, aflat pe locul 10 în topul statelor de origine a investițiilor străine.

În continuare, ne vom concentra pe proiecte concrete de interes comun, în domenii precum: cercetare și inovare, energie, securitate cibernetică, educație și formare profesională, sănătate și medicină.

Am reiterat în discuțiile noastre de astăzi și aprecierea față de sprijinul pe care Elveția îl acordă obiectivului major al României de integrare în OCDE.

Un alt subiect important abordat a fost relația dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană.

Elveția și Uniunea Europeană sunt parteneri apropiați, iar această relație este cu atât mai valoroasă în actualul context marcat de consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei. România sprijină o relație puternică între Uniunea Europeană și Elveția, care să reflecte valorile şi interesele noastre comune.

Am exprimat, totodată, aprecierea noastră deosebită pentru contribuția elvețiană la Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Și vreau să salut semnarea, acum câteva momente, așa cum ați putut vedea, a Acordului-cadru între România și Confederația Elvețiană cu privire la o nouă contribuție elvețiană, cea de-a doua, la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.

Contribuția Elveției reprezintă un program complex de cooperare, acoperind 10 arii tematice. România obține din această contribuție peste 221 de milioane de franci elvețieni, pe care îi poate utiliza până în 2029.

Am abordat în cadrul discuțiilor de astăzi şi tema securității energetice la nivel european, în special în actualul context extrem de complicat de securitate. România și Elveția au interese comune în implementarea unor soluții concrete la nivelul pieței europene de energie, pentru a asigura atât prețuri corecte, cât și predictibilitate pentru cetățeni și firme în furnizarea de energie.

Vom continua schimburile de opinii și pe viitor, inclusiv în vederea identificării unor oportunități concrete de cooperare, în special cu privire la tranziția energetică.

Am discutat, evident, cu domnul Președinte Cassis și despre evoluția războiului din Ucraina, impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre.

Am constatat, astfel, că România și Confederația Elvețiană au poziții convergente. Am evocat efectele negative ale războiului declanșat de Rusia pe dimensiunile socială și umanitară, de securitate alimentară și energetică, precum și la nivelul securității internaționale, în special în regiunea Mării Negre.

Am discutat, totodată, despre asistența acordată de statele noastre Ucrainei și altor parteneri din zonă afectați de război, precum Republica Moldova. Am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul a peste 3 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granița.

De asemenea, am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina, prin porturile românești de la Dunăre și Marea Neagră, din 24 februarie și până în prezent, tranzitând peste 10 milioane de tone de cereale și alte produse agricole către state terțe vulnerabile, contribuind astfel la soluționarea eficientă a crizei alimentare la nivel global.

Totodată, am subliniat importanţa şi necesitatea coordonării noastre în scopul susținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, esențiale pentru menținerea păcii şi a securității internaționale.

Am salutat, în acest cadru, recenta alegere a Elveției pentru primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, în perioada 2023-2024. Obiectivele urmărite de Elveția în cadrul acestui mandat răspund priorităților agendei globale actuale.

Printre acestea se află protecția civililor în conflictele armate, relația dintre schimbările climatice și securitatea internațională, precum și creșterea eficienței Consiliului de Securitate”.